În cheile Oltului, la o altitudine de 650m, la poalele muntilor acoperiti cu brazi se află Orasul Băile Tusnad. Localitatea situată în partea sudică a Depresiunii Ciucului, între muntii Harghita si Bodoc, este cea mai mică statiune balneară din tară, fiind cunoscută până astăzi ca Mica Elvetie. Data cea mai probabilă pentru fondarea statiunii este anul 1842. Vindecarea miraculoasă a unui fiu de cioban a atras atentia asupra efectului terapeutic a apelor minerale, după care sa pus bazele unei societăti pe actiuni în vederea exploatării statiunii în anul 1845. Cu ocazia revolutiei din anul 1849 statiunea este distrusă, reconstructia începe abia în 1852. Numele Băile Tusnad apare în 1861. Statiunea de renume Europeană a fost declarată oras în 1968. Despre apele minerale din zona Tusnadului există dovezi scrise încă din secolul XVIII, în care se mentionează existenta unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de către localnicii satelor din apropiere. Statiunea cu diverse izvoare de ape minerale, mezotermale si mofete este recomandat pentru tratamentul bolilor cardio vasculare, urinare si a sistemului nervos. Există 44 izvoare naturale si foraje din care în prezent sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care patru (Izv. Stănescu, Apor, Ileana si Mikes) pentru cură externă. Prin cura internă se pot trata afectiuni digestive, gastrite hipoacide, precum si hepato-colecistite cronice, boli metabolice si neuro endocrine. Prin cura externă băile sunt recomandate în afectiuni cardiovasculare, tulburări circulare, reumatice si nevroză astenică sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor.