Buziaşul, devenit oraş la începutul anului 1956, este situat în partea de sud-vest a ţării, în Câmpia Banatului, la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu, pe cursul inferior al pârâului Valea Salciei, în Depresiunea Buziaşului, la o distanţă de 25 km (pe DJ 592) şi 28 km (pe cale ferată) faţă de Lugoj şi de 34 km (pe DJ 592) şi 37 km (pe cale ferată) faţă de Timişoara. In limitele actuale, teritoriul orasului are o suprafata de 104 km 2 si o altitudine medie de 128 m. Declarat localitate balneara inca din anul 1819, orasul propriu-zis se desfasoara pe terasa superioara a Timisului, la contactul dintre Campia Banatului de Est si dealurile banatene – Dealul Silagiu, in partea de sud-est a celui mai mare judet al tarii, judetul Timis (8.678 km 2 suprafata sau 3,6% din teritoriul Romaniei. Asezat in sud-vestul tarii, intr-o regiune de tranzitie – deal – campie piemontana, orasul –statiune Buzias se caracterizeaza printr-un regim climatic temperat – continental moderat, cu caractere de trecere intre climatul continental si cel mediteranean, sub influentele maselor de aer propagate dinspre Marea Mediterana. Evolutia anuala a temperaturii se caracterizeaza printr-o periodicitate simpla, regimul termic fiind moderat cu o medie anuala de 10,5°C. Luna cu temperatura medie cea mai ridicata cea mai ridicata este iulie, de 21,5 °C, iar cu temperatura cea mai scazuta este ianuarie, - 2 ° C. Numarul mediu anual de zile cu cer senin este de 80, iar cel de zile cu cer acoperit este de 110. Durata efectiva de stralucire a soarelui insumeaza in medie pe an 2.100 ore.
Cantitatea medie anuala de precipitatii din cursul anului este de 620 mm, numarul mediu de zile cu precipitatii fiind de 120, iar cel de zile cu strat de zapada este 30. Buziaşul, în 1819, este declarat localitate balneară. Tratamentul se va realiza până la sfârşitul secolului XIX prin cură internă, consumul apei minerale fiind de bază (se tratau anemii, afecţiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale căilor respiratorii, boli ginecologice, boli de nervi etc.). Terapia balneară s-a fundamentat de către medicii Bela Lindenmayr (1809 – 1838) şi Gheorghe Ciocârlan (1838–1848). Tratamentele se efectuau cu apele minerale receptate de izvoarele Mihai, Iosif, Notatoriului şi Feruginoase.
Ca o recunoaştere a importanţei staţiunii, Buziaşul a fost, între 22-26 august 1886, gazda celui de-al XIII-lea Congres al medicilor şi naturaliştilor din Ungaria şi Transilvania, la care au participat specialişti din Europa şi Asia.
O altă dovadă a prestigiului de care se bucura staţiunea este vizita făcută, în septembrie 1898 de împăratul Franz Iosif şi moştenitorul tronului prinţul Franz Ferdinand. Dezvoltarea ulterioară a staţiunii a fost marcată de descoperirea în anul 1903 a stratului acvifer artezian, ce a permis introducerea tratamentului maladiilor cardiovasculare prin cura externă (băi în apă minerală puternic carbogazoasă încălzită).